Stiri Online - Ziare A-Z - PUTEREA

Antrenorul lui Dinamo Bucureşti, Dario Bonetti, este convins că echipa sa poate să triumfe în finala Cupei României, chiar dacă, după părerea sa, rapidiștii sunt favoriții disputei de pe Arena Națională.

“Ne aşteaptă o partidă foarte dificilă. E un moment important pentru noi. Suntem în stare să câştigăm Cupa. Rapid a terminat înaintea noastră în clasament, deci putem spune că este favorită. Dar noi suntem pregătiţi să ne apărăm şansele în acest meci'', a spus Bonetti, care a fost completat de Marius Niculae: “Ambele echipe vor să salveze sezonul prin cucerirea Cupei. Sunt convins că fanii noștri ne vor împinge de la spate. Vrem să câştigăm înainte de minutul 90. E greu să mai pierdem o finală, după ce s-a întâmplat anul trecut cu Steaua”.

La rândul său, Răzvan Lucescu s-a arătat extrem de fericit că poate participa cu echipa sa la ultimul act al acestei competiții: “Este ceva unic. E o sărbătoare a fotbalului finala Cupei. Dinamoeste o echipă echilibrată, omogenă, cu jucători experimentaţi. Cred că finala nu are un favorit. Noi avem o stare de spirit excelentă, pentru că am revenit în prim planul fotbalului românesc”.

La antrenamentul oficial al câinilor de pe Arena Națională au participat și conducătorii echipei, Cristi Borcea și Nicolae Badea, care au avut un oaspete de seamă, pe legenda Ion Țuriac, un cunoscut susținător al roș-albilor.

În prezent, plafonul de scutire la plata TVA este de 35.000 de euro, la cursul de schimb al BNR valabil la data aderării României la UE (circa 3,3 lei pentru un euro). Pragul va creşte astfel de la 119.000 la 220.000 de lei. „Măsura va conduce la reducerea numărului persoanelor înregistrate în scopuri de TVA în vederea îmbunătăţirii administrării fiscale a acestor persoane şi combaterii mai eficiente a evaziunii fiscale. Pe de altă parte, măsura are ca efect simplificarea obligaţiilor în materie de TVA ale persoanelor impozabile care realizează o cifră de afaceri anuală inferioară plafonului de 220.000 de lei, având în vedere că acestea nu mai au obligaţia depunerii de deconturi de TVA”, arată reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice (MFP), în nota de fundamentare a proiectului de ordonanţă de urgenţă privind modificarea Codului fiscal.

Deduceri la achiziţiile de maşini

Proiectul propune şi eliminarea limitării dreptului de deducere a TVA la achiziţia de vehicule, de 50%, pentru autoturismele utilizate exclusiv în scopul desfăşurării activităţii economice a persoanei impozabile.

Executivul a decis în primăvara anului 2009 să elimine deductibilitatea TVA, iar la finele anului trecut a stabilit că aceste cheltuieli pot fi deductibile în proporţie de 50%. Pe de altă parte însă, în cazul celor care nu utilizează autoturismul exclusiv în scopul activităţii economice, sfera limitării deducerii TVA se extinde şi asupra leasingului, închirierii, reparaţiilor, întreţinerii şi altor cheltuieli legate de acesta.

Păcură colorată antievaziune

Potrivit proiectului de modificare a Codului fiscal, citat de Mediafax, păcura şi produsele energetice asimilate acesteia din punctul de vedere al accizelor, din producţie naţională sau importuri, vor fi marcate şi colorate, în scopul reducerii evaziunii fiscale. Astfel, vor fi interzise utilizarea, transportul, deţinerea în afara antrepozitului fiscal şi vânzarea păcurii nemarcate. Interdicţiile nu vizează şi păcura destinată exportului sau livrată către sau de la Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale. „Cheltuielile pentru marcarea şi colorarea păcurei sunt nesemnificative, aproximativ 1 leu/1.000 litri”, notează reprezentanţii MFP.

Până la eliminarea totală a restricţiilor de pe teritoriul Uniunii Europene, obligatorie de la 1 ianuarie 2014, va trebui să ne mulţumim cu o înlesnire a condiţiilor pentru angajarea în cele 10 state membre care au rămas reticente în ceea ce-i priveşte pe muncitorii din ţara noastră. Ca urmare a negocierilor purtate în ultimele luni de cele două părţi, guvernul spaniol a acceptat mai multe propuneri pentru o clarificare a statutului lucrătorului român în peninsula Iberică.

Astfel, cel puţin până la finalul acestui an, soţul/soţia/copiii până în 21 de ani ai lucrătorului sau ai celor care au deja drept de muncă vor fi trataţi precum cetăţenii comunitari, astfel că în cazul lor nu mai sunt valabile restricţiile impuse anul trecut. De asemenea, cel mai important aspect este în ceea ce-i priveşte pe conaţionalii angajaţi pe perioadă determinată în Spania. Astfel, la încheierea contractului, aceştia îşi pot căuta în continuare de lucru, fără să fie obligaţi să revină în România până la obţinerea unui nou angajament.

Măsuri inspirate din Coreea

Proaspăt numită în funcţia de secretar de stat în cadrul Ministerului Muncii, Denisa Pătraşcu s-a declarat interesată de implementarea măsurilor şi politicii de ocupare inspirate din experienţa sud-coreeană după ce zilele trecute s-a întâlnit cu o delegaţie sosită de la Seul. "Suntem interesaţi de acest proiect şi analizăm posibilităţile de implementare a acestuia, deoarece dorim întărirea parteneriatului între cele două ţări. Ca primă etapă, vom prioritiza obiectivele cuprinse în proiect în contextul Declaraţiei Comune privind Programul Knowledge Sharing Program", a declarat secretarul de stat.

Tinerii, tot în afara pieţei muncii

Conform unui studiu, aproape 13% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 15 şi 24 de ani nu au serviciu în momentul de faţă, ceea ce este sinonim cu aproape 74 de milioane de locuitori. În Europa, media este de un tânăr din cinci, în timp ce situaţia din Orientul Mijlociu este şi mai dramatică, procentul depăşind 26.

Copos - 6 ani pentru un proces

Împotriva lui George Copos primul dosar penal la ÎCCJ a fost deschis în anul 2006, pentru evaziune fiscală. Reînregistrat la ÎCCJ cu numărul 8347/1/2008, finanţatorul clubului bucureştean a fost trimis în judecată pentru mai multe spaţii comerciale pe care le-a vândut în 2004, prin compania pe care o deţinea, Ana Electronic, către Poşta Română. Prejudiciul adus statului român, potrivit procurorilor DNA, se ridică la un milion euro. Timpul scurs de la primul termen este de aproximativ 6 ani. ÎCCJ a trimis în 2009 spre soluţionare cauza către Judecătoria Sectorului 2, ultima soluţie dată de această instanţă fiind aceea că pronunţarea a fost în favoarea administrării cu înscrisuri şi întocmirii expertizei financiar contabile. Următorul termen de judecată: 29 mai. Copos se mai poate lăuda cu alte două dosare deschise la ÎCCJ. În unul din ele este învinuit pentru fapte de corupţie. Dosarul a ajuns la Tribunalul Bucureşti, instanţă care a amânat până în prezent de 20 de ori cauza, următorul termen fiind 30 mai. În celălalt dosar, pentru înşelăciune, ÎCCJ a trimis la începutul anului 2009 cauza spre soluţionare Tribunalului Bucureşti, însă, pe rolul instanţei acest dosar nu e de găsit! Pentru primul dosar completul de trei judecători a fost format din Gheorghe Florea, Ana Maria Dascălu şi Mădălina Cristina Buta. În al doilea dosar, Copos a fost judecat de către judecătorii Cristian Jipa, Angela Dragne şi Sofica Dumitraşcu, iar în cel de-al treilea, pentru înşelăciune, completul a fost format din Luminiţa Livia Zglimbea, Anca Viciu şi Ioana Surdescu.

Procesul lui Cătălin Voicu, amânat de 28 de ori

În cei peste 2 ani de când datează acest dosar, ÎCCJ a amânat cauza de peste 28 de ori. Inculpat pentru trafic de influenţă în dosarul în care mai sunt învinuiţi miliardarii Costel Căşuneanu şi Marius Locic, dar şi fostul judecător Florin Costiniu. Senatorul PSD Cătălin Voicu a obţinut la ultimul termen de judecată amânarea pronunţării până pe 29 mai, dată la care sunt aşteptaţi pentru o nouă înfăţişare. Potrivit procurorilor DNA: "În anul 2009, inculpatul Cătălin Voicu a pretins de la inculpatul Costel Căşuneanu în mod repetat, la diferite intervale de timp, sume de bani, totalizând 260.000 de euro, din care a primit suma de 200.000 de euro, promiţându-le că va interveni pe lângă magistraţii Secţiei contencios administrativ şi fiscal din cadrul ÎCCJ pentru soluţionarea favorabilă a unui dosar având ca obiect litigiul dintre SC PA&CO Internaţional SRL Bacău şi CNADNR. Judecătorii din Dosarul lui Voicu: Mirela Sorina Popescu, Livia Luminiţa Zglimbea şi Angela Dragne.

16 amânări într-un an pentru Dan Păsat

ÎCCJ a amânat cauza, în aproximativ un an de la primul termen de judecată, de cel puţin 16 ori. Următorul termen este 25 mai a.c. Deputatul PDL de Giurgiu este acuzat de procurorii DNA că atunci când a întâmpinat opoziţie din partea reprezentanţilor administraţiei publice locale ori a firmelor care îşi adjudecaseră contractele de achiziţie publică,  acesta a recurs la diverse forme de intimidare, „mergând până la ameninţări şi acte de violenţă”. Potrivit acestora deputatul urmărea să obţină beneficii necuvenite de pe urma contractelor de achiziţii publice încheiate cu primarii de pe raza judeţului Giurgiu şi derulate prin firma sa - SC Prod Invest SRL, pe care o controla şi o conducea în fapt. Completul de judecată în cazul său este format din Angela Dragne, Maricela Cobzariu şi Ioana Alina Ilie.

Un an şi 15 amânări pentru Ridzi

Procesul fostului ministru al tineretului, Monica Iacob-Ridzi, a împlinit, la începutul acestei luni, un an, timp în care a fost amânat de 15 ori. Potrivit DNA, festivităţile organizate de Ministerul Tineretului şi Sporturilor cu ocazia Zilei Tineretului din 2 Mai 2009, care au avut un buget de circa 600.000 de euro, au fost încredinţate fără licitaţie unor companii private. Următorul termen de judecată: 22 iunie. Din completul de judecată face parte chiar purtătorul de cuvânt al ÎCCJ, judecătorul Georgeta Barbălată, precum şi judecătorii Ilie Iulian Dragomir şi Rodica Cosma.

Sentinţa pentru Becali, amânată la nesfârşit

Pe numele lui George Becali, finanţatorul echipei Steaua Bucureşti, sunt deschise la ÎCCJ 3 dosare penale. Dosarul “Valiza”, pentru dare de mită, este cel mai vechi, a stat pe rolul instanţei supreme aproximativ 3 ani jumătate şi a primit ca soluţie definitivă achitarea, după ce ÎCCJ a amânat cauza de circa 23 de ori. În dosarul schimburilor de terenuri în care este învinuit şi fostul ministru al apărării, Victor Babiuc, la final de aprilie, ÎCCJ a amânat din nou pronunţarea, după ce procesul ajunsese la a 20-a amânare pe fond. Instanţa se va pronunţa în acest dosar în data de 24 mai. De Sfinţii Constantin şi Elena, dosarul în care acelaşi Becali este învinuit pentru lipsire de libertate în mod ilegal a fost la recurs, soluţia dată de instanţa supremă fiind în recomandare către Completul de 5 judecători al Curţii Supreme. Termenul de judecată: 25 iunie. Judecătorii în faţa cărora a apărut Becali sunt Luciana Tatiana Rog, Ana Maria Dascălu şi Ştefan Pistol.

20 de amânări în 17 luni pentru Chiuariu şi Nagy

Fostul ministru UDMR al telecomunicaţiilor, Zsolt Nagy, şi fostul ministru liberal al justiţiei, Tudor Chiuariu, au fost acuzaţi de procurori DNA că ar fi luat parte la trecerea frauduloasă a unui imobil din patrimoniul Poştei Române în cel al unei firme private. Prejudiciul provocat de ingineria imobiliară care a vizat proprietatea situată în plin centru al Capitalei, pe Calea Victoriei, a fost estimat la peste opt milioane de euro. Dosarul de corupţie de la ÎCCJ în care este inculpat Chiuariu a fost amânat de peste 20 de ori în nici un an şi jumătate. Următorul termen de judecată: 28 mai. Chiuariu este judecat de acelaşi complet de judecată din Dosarul “Ridzi”, şi anume: Georgeta Barbălată, Ilie Iulian Dragomir şi Rodica Cosma. 

Dosarul privatizărilor strategice împlineşte 38 de luni

Fostul ministru PC al economiei şi comerţului Codruţ Şereş şi fostul ministru UDMR al telecomunicaţiilor Zsolt Nagy au fost acuzaţi de procurori că ar fi utilizat poziţiile pe care le ocupau în Guvern pentru a favoriza anumiţi concurenţi într-o serie de dosare de privatizare de mare importanţă. DNA susţine că faptele celor doi demnitari pot fi catalogate drept trădare. Dosar aflat pe rol la ÎCCJ de peste trei ani, cu 40 de termene amânate până acum, trădarea prin transmitere de secrete se va judeca, din nou, în 29 mai. Pentru celălalt dosar aflat la ÎCCJ, pentru subminarea economiei naţionale în cazul Hidroelectica, cauza a fost amânată de 4 ori de la primul termen care a avut loc la finalul lunii februarie. Următorul termen de judecată: azi, 23 mai. În Dosarul “Hidroelectrica”, completul de trei judecători a fost format din: Maricela Cobzariu, Săndel Lucian Macovei şi Sofica Dumitraşcu. În celălalt dosar, completul de judecată a fost format din: Ana Hermina Iancu, Magdalena Iordache şi Leontina Cişmaşiu.

Dosarul „Caltaboşul” durează de patru ani

După aproximativ patru ani, ÎCCJ s-a pronunţat în dosarul de corupţie în care, fostul ministru al guvernării Radu Vasile Decebal Traian Remeş ar fi primit produse alimentare (cârnaţi şi palincă) în valoare de 1.500 lei şi suma de 15.000 de euro, prin intermediul fostului ministru al agriculturii, Ioan Mureşan, în scopul favorizării firmei CONSTRUCT EUROPROMT SRL la câştigarea a două licitaţii publice de atribuire de lucrări de amenajări funciare. În februarie, ÎCCJ i-a condamnat, oferindu-le posibilitatea unui recurs, pe Ioan Mureşan, la 3 ani de închisoare, pe omul de afaceri Gheorghe Ciorbă, la 1,6 ani şi la restituirea sumelor de bani încasate de Remeş, dar şi menţinerea sechestrului asigurător pe un imobil care-i aparţine. Procesul se află acum în faza de recurs. Completul de judecători pentru acest dosar a fost compus din: Angela Dragne, Luminiţa Livia Zglimbea şi Iulian Dragomir.

Procesul „ICA” al lui Dan Voiculescu, vechi de 41 de luni

De trei ani jumătate se judecă Dosarul „ICA”, în care senatorul PC Dan Voiculescu este acuzat de spălare de bani. Procesul a fost amânată de 26 de ori, următorul termen de judecată fiind pe 29 mai. Potrivit procurorilor DNA, circa 3,6 hectare de teren şi un hectar de construcţii în Băneasa au fost cumpărate de Dan Voiculescu la un preţ de 75 de ori mai mic decât cel real. Cei trei judecători ai completului de judecată sunt: Corina Jâjâie, Mariana Ghena şi Lavinia Valeria Lefterache.

66 de luni de „Zambaccian”

Fostul premier Adrian Năstase a fost condamnat în procesul „Trofeul Calităţii”, judecat pentru luare de mită, început în luna noiembrie a anului 2009. Până la pronunţarea sentinţei, la începutul acestui an, cauza a fost amânată de 15 ori şi suspendată o singură dată. În celebrul Dosar “Trofeul Calităţii”, care durează de aproximativ trei ani jumătate, Năstase a fost acuzat că a camuflat strângerea a 1,6 mil. euro pentru campania sa electorală prin iniţierea unui simpozion organizat de Inspectoratul de Stat în Construcţii. La finalul lunii martie, în Dosarul „Zambaccain”, fostul premier al României a fost achitat pentru luare de mită, dar a primit o condamnare de 3 ani de închisoare pentru şantaj. Soţia sa, Dana Năstase, în calitate de inculpat în acelaşi dosar, a primit din partea instanţei aceeaşi pedeapsă. ÎCCJ a amânat această cauză de 33 de ori. Năstase a fost trimis în judecată iniţial în 13 noiembrie 2006, în Dosarul „Zambaccian”, însă în 2008 cauza a fost restituită procurorilor, după o decizie a Curţii Constituţionale, care a stabilit că este necesar avizul Parlamentului pentru trimiterea în judecată a foştilor miniştri. În 5 mai 2010, DNA l-a trimis din nou în judecată în acest dosar. Pentru “Trofeul Calităţii” au fost desemnaţi judecătorii: Ionuţ Matei, Cristina Rotaru şi Ioana Bogdan. În Dosarul “Mătuşa Tamara” pe lista completului de judecată au fost: Luminiţa Livia Zglimbea, Angela Dragne şi Sofica Dumitraşcu. Pe când în Dosarul “Zambaccian” completul a fost format din Ana Hermina Iancu, Alixandri Vasile şi Săndel Lucian Macovei. Năstase mai are pe rol un proces privind o dare de mită în legătură cu Dosarul „Mătuşa Tamara”.

Micky Şpagă este judecat de exact şase ani

Fostul consilier al lui Serban Mihăilescu, Fănel Păvălache, condamnat în 2004 la şase ani de închisoare pentru fapte de corupţie, şi-a “turnat şeful” la DNA în octombrie 2001. Acesta a spus că Mihăilescu, zis şi Micky Şpagă, i-ar fi cerut 11 arme de vânătoare în schimbul menţinerii sale în funcţie. Dosarul aflat la ÎCCJ datează de peste 6 ani, următorul termen de judecată fiind la recursul din 11 iunie făcut la completul de 5 judecători de la Înalta Curte. Completul de trei judecători este format din: Corina Jâjâie, preşedintele Secţiei Penale, Săndel Lucian Macovei şi Sofica Dumitraşcu.

Procesul doctorului Brădişteanu are peste 5 ani

Dosarul penal de la ÎCCJ al fostului senator PSD Serban Brădişteanu este mai vechi de cinci ani. Acesta este acuzat că a primit mită patru milioane de euro în conturile unei firme offshore pe care o deţine în Insulele Virgine Britanice în schimbul achiziţionării de aparatură medicală supraevaluată şi inutilă. ÎCCJ, prin completul format din judecătorii Magdalena Iordache, Alixandru Vasile şi Ana Nermina Iancu, a respins recursurile înaintate de Brădişteanu şi DNA în noiembrie 2011, procesul fiind acum pe rol la Tribunalul Bucureşti.

Miron Mitrea, în proces de peste trei ani

Dosarul penal de la ÎCCJ al fostului ministru PSD Miron Mitrea a fost trimis înapoi la DNA. Procurorii îl acuză că, pe vremea când era ministrul lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei, a primit drept mită suma de 300.000 de euro, sub formă de lucrări de construcţie la o casă aparţinând mamei sale. Foloasele necuvenite ar fi provenit de la Irina Jianu, şefa Inspectoratului de Stat în Construcţii, în schimbul numirii şi menţinerii ei în funcţiile superioare în cadrul ISC. Dosarul “Voluntari”, pe rol de peste trei ani, a primit hotărârea de la finalul lunii ianuarie 2011 din partea completului format din judecătorii Geanina Cristina Arghir, Ştefan Pistol şi Gheorghe Florea. Procurorii DNA au făcut recurs, următorul termen de judecată fiind în 26 iulie, la completul de cinci judecători de la ÎCCJ.

Divergenţele au fost însă mai multe şi tensiunea a escaladat până în pragul ruperii alianţei.

După mai multe amânări, la sfârşitul lui august 2011, Cârciumaru şi şeful liberalilor, Dan Popescu, au reluat colaborarea în Uniune după o stagnare de mai multe luni. Dar liderul PC nu a fost prezent.

Cârciumaru vrea mandatul patru

În fine, acum sunt toate în regulă, pentru USL candidează acelaşi primar Florin Cârciumaru. Acesta a declarat că îşi doreşte ca USL să câştige alegerile locale cu un scor de peste 80%.

Dar Cârciumaru este obişnuit să facă declaraţii „tari”. Cu ceva timp în urmă a explicat public motivul pentru care el, personal, cere ca directorii instituţiilor deconcentrate să fie schimbaţi după alegerile locale. Şi anume, „haosul total” care s-ar crea în USL pentru ocuparea posturilor eliberate. Primarul este de părere că, în loc să se ocupe de campania electorală, cei din USL ar lăsa totul la o parte şi s-ar lua la harţă pentru funcţii.

Florin Cârciumaru ocupă fotoliul de primar de 12 ani şi s-a numărat printre primarii decoraţi de preşedintele Traian Băsescu cu Ordinul pentru Merit, datorită activităţii sale ca edil.

Ca orice primar care se „respectă”, Cârciumaru este cercetat de Parchet într-un doar care priveşte contractul de reabilitare a centrului oraşului, unde s-a schimbat varianta iniţială de materiale care primise şi avizul Ministerului Culturii, din granit, în beton amprentat.

Adrian Porumboiu a venit cu ceva timp în urmă cu echipa sa, FC Vaslui, să joace la Pandurii, acasă, i-a făcut un portret nu tocmai măgulitor primarului, care, se pare, a avut o ieşire nu tocmai fairplay. Iată ce spunea Porumboiu, citat de presa locală.

„La faza la care arbitrul ne-a acordat penalty, primarul din Tg.-Jiu, un ordinar, o faţă din aia de beţiv ordinar, un derbedeu, a venit şi a dat cu picioarele în uşa lojei unde stăteam, a intrat peste noi, a înjurat, a scuipat, că îl furăm, că am venit să-i luăm banii! Care bani, mă, nenorocitule, că tu eşti primar, n-ai nici o treabă cu fotbalul! Un derbedeu! Au fost bani mulţi la acest meci, dar nu din partea unuia care e achitat cu valiza, ci a unora care toate viaţa au făcut nenorociri, dar merg piano".

FlorinCârciumaru (56 de ani) este căsătorit şi are un copil. Este de profesie inginer de mine, absolvent al institutului de la Petroşani. A mai urmat Facultatea de Tehnologia Construcţiilor de Maşini de la Târgu-Jiu, în anii ’90, şi Facultatea de Ştiinţe Juridice, ambele la Universitatea „Constantin Brâncuşi“, din Târgu-Jiu.

În 2004, doctor în ştiinţe, la Universitatea Tehnică Petroşani, cu tema “Creşterea calităţii sistemului de deplasare al excavatorului cu rotor din carierele de lignit”.

Călinoiu, insignele şi expropierea

Cârciumaru face tandem cu Ion Călinoiu, actualul preşedinte al CJ Gorj, care va candida, la rândul său, pentru un nou mandat.

Preşedintele Călinoiu a fost acuzat că a profitat de un proces de strămutare a unor case dintr-un sat, din cauza unor lucrări miniere. În preajma exproprierii, Călinoiu a cumpărat la preţuri derizorii două case, din zona ce urma a fi strămutată. El a negociat apoi, alte preţuri, cu reprezentanţii companiei miniere şi, după nu mult timp, a început să construiască o mare vilă într-un cartier de lux din Târgu-Jiu. De altfel, cei cu care a negociat despăgubirile pentru casele care i se luau au fost la rândul lor anchetaţi. Mai pe faţă decât Călinoiu, ei fiind şefi la Exploatarea Minieră Jilt, care făcea exproprierile, respectivii au aplicat acelaşi procedeu, au cumpărat case şi apoi au “negociat” tot cu ei înşişi, preţul exproprierii. Nu sunt singurii care au crezut că pot folosi acest procedeu. Alţi doi politicieni locali, Manţog, de la PDL, şi Vulpe, de la PSD, au fost şi judecaţi şi condamnaţi. Ion Călinoiu, se pare că nu.

Preşedintele CJ a mai fost subiectul multor articole de ziar când a contractat nişte insigne menite să promoveze judeţul pe care în conduce, dar pe care era tipărită o imagine cu munţi din Germania. Insignele au fost produse în cadrul unui proiect plătit cu fonduri europene în valoare de peste 200.000 de euro. Călinoiu a declarat atunci, că “imaginea a fost aleasă, deoarece conţinea mai multe elemente care se regăsesc în judeţ: munte, pădure, apă”.

Presa locală l-a acuzat şi de faptul că şi-a trecut în CV funcţia de preşedinte la două asociaţii (organizaţii non-guvernamentale) care nu există. Călinoiu a explicat, însă, că ONG-urile respective nu au mai fost vizibile şi nu au mai avut activitate, deoarece nu a mai avut timp să se ocupe de ele.

Ion Călinoiu (58 de ani) este de profesie inginer agronom, fiind absolvent al Facultăţii de Agronomie din Craiova. A urmat şi Facultatea de Ştiinţe Juridice a Univerităţii „Constantin Brâncuşi“ din Târgu-Jiu. În 2010 a obţinut doctoratul în agronomie, la Craiova.

Berca de Gorj, necunoscutul fără pată

Contracandidatul lui Cârciumaru la Primăria Târgu-Jiu este un director de asigurări, Eduard Berca (43 de ani). Cu toate că este membru PDL de mai mulţi ani, iar acum este vicepreşedintele organizaţiei municipale din Târgu-Jiu, nu se poate vorbi despre o carieră politică, în cazul său. Sondajele l-au scos a fi primul între variantele luate în calcul de PDL Gorj. Nefiind funcţionar la stat, dimpotrivă, un om de afaceri obligat la eficienţă, Berca nu are tinichele în spate, nu este cercetat, suspectat, acuzat.

Însă are în faţă un handicap major, lipsa notorietăţii, necesitatea de a recupera la capitolul popularitate.

Ruşeţ, senatorul sindicalist

În schimb, “colegul” de echipă, senatorul Ion Ruşeţ, care candidează la funcţia de preşedinte al CJ Gorj, este mai cunoscut în judeţ. Este preşedintele PDL Gorj.

Ruşeţ a fost acuzat că a ajutat la instalarea unui primar în localitatea Negomir, Ion Gruescu, iar acesta, drept răsplată, a dat lucrări fiului lui Ruşeţ. De exemplu, firma acestuia din urmă a efectuat servicii de deratizare în comuna lui Gruescu.  

Ion Ruşeţ (47 de ani) a fost primar după ’89, până în 1992, în comuna Dragoteşti. În anii 1995-1997 a fost secretar general al Sindicatului liber de la Mina Dragoteşti. Apoi a fost consilier juridic în Compania Naţională a Lignitului, până în 2001, de unde a revenit la sindicalişti, ca secretar general al Uniunii Sindicatelor Miniere Oltenia.

De profesie jurist, a absolvit Facultatea de Ştiinţe Juridice din Târgu-Jiu, la fel ca şi contracandidatul său, dar în perioade diferite. A obţinut şi un master de la facultatea respectivă.

Senatorul Ruşeţ şi-a păstrat funcţiile pe care le-a obţinut prin sindicatele miniere, respectiv cel de preşedinte al USME Jilţ, reprezentant în AGA la Sind Jilţ SRL. Acest SRL este unul foarte prosper, deoarece a semnat în 2008 un contract cu Complexul Energetic Turceni, de unde a încasat deja, spun adversarii politici, peste 16.500.000 de lei (aproximativ 3,9 milioane de euro).

După instalarea Guvernului Ponta, în toate instituţiile guvernamentale au loc destituiri în masă ale oamenilor numiţi de PDL, pentru a face loc noilor „băieţi” cu carnet PNL sau PSD.

Nici nu s-a uscat bine cerneala pe demiteri că apropiaţii PNL s-au instalat pe funcţii bănoase. După „decapitarea” unor directori din unităţile subordonate MTI, ministrul transporturilor, Ovidiu Silaghi, şi-a angajat la cabinet 11 oameni:Adrian Radu Roman, director de cabinet, Tiberiu Bărbuleţiu, consilier personal, Horaţiu Buzatu, consilier personal, Valentin Macec, consilier personal, Antonel Tănase, consilier personal, Cristina Savu, consilier personal, Andrei Adam, consilier personal, Olivia Văduva, consilier personal, Veronica Merticariu, consilier personal, Marioara Dumitrescu, secretar personal, şi Valentin Culescu, secretar personal.

Consilierii şi secretarii ministrului Ovidiu Silaghi nu sunt plătiţi doar cu salariu mic de aproximativ 2.000 de lei, ci sunt recompensaţi cu locuri în CA şi AGA din unităţile  subordonate MTI. „Locotenenţii” şefului de la Trasporturi ar putea primi şi câte un post de referent la Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian - ROMATSA, de unde ar putea încasa lefuri grase de minim 5.000 de lei/lună.  

Campionul sporurilor lucrează la CNADNR

Să fii angajat la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) nu este rău deloc, mai ales dacă eşti consilier al directorului general al CNADNR, Daniela Drăghia. Este şi cazul consilierului şefului CNADNR, Dumitru Petre, care a notat în declaraţia de avere pe anul trecut că a încasat un venit brut de 303.423 de lei, adică peste 25.000 de lei/lună. „Dacă a avut un salariu de aproape 10.000 de lei, plus sporuri de peste 150%, atunci se explică leafa de peste 25.000 de lei/lună. Sporul de vechime este de 25%, sporul pentru cei care lucrează cu fonduri europene este de 75% şi sporul de conducere este de 55%”, ne-au explicat surse din Ministerul Transporturilor.

Finala Cupei României reprezintă ultimul meci pe banca tehnică a giuleştenilor al lui Răzvan Lucescu, care are bagajele deja pregătite cu destinaţia Qatar. Nici Dario Bonetti nu are o viaţă deloc liniştită la Dinamo, un eventual eşec în finală putându-i fi fatal, chiar dacă relaţiile cu Cristi Borcea şi cu jucătorii s-au mai ameliorat din pricina acestui meci extrem de important pentru suflarea dinamovistă.

Rapid şi Dinamo vor alinia cele mai bune echipe, cu excepţia lui Rui Duarte, suspendat după cartonaşul roşu din meciul cu Oţelul. Oficialii rapidişti au făcut memoriu pentru radierea acestui cartonaş, însă disperarea lor a fost în zadar, lusitanul rămâne suspendat.

Epurări masive în cele două tabere

Ultimul act al Cupei României va însemna şi ultimele apariţii în tricourile celor două formaţii pentru mai mulţi fotbalişti. La Rapid lista disponibilizărilor este destul de lungă: Dani Coman, Marcos Antonio, Glauber Berti, Ezequias Tavares, Ciprian Deac, Romeo Surdu, Alexandru Ioniţă şi Juan Sanchez Sotelo. De partea cealaltă, tehnicianul italian are de gând să renunţe la aproape toţi jucătorii trecuţi de 30 de ani, iar aici lista îi cuprinde pe Ionel Dănciulescu, Marius Niculae şi Cătălin Munteanu. Apoi Adrian Scarlatache a semnat pentru Hazar Lankaran, Michel Platini nu a convins şi îşi va lua zborul, iar lui Djakaridja Kone îi expiră contractul şi acesta nu are de gând nici în ruptul capului să şi-l prelungească.

RAPID – DINAMO, ARENA NAŢIONALĂ, ORA 21.00, PRO TV

Echipe probabile:

RAPID: Coman - Creţu, Marcos Antonio, Oros, Bozovic - Grigore, Alexa - Teixeira, Herea, Deac - Pancu

DINAMO: - Naumovski - Scarlatache, Grigore, Moţi, Pulhac - Strătilă, Kone, Rus, Alexe - Niculae, Ţucudean

Foto: fcdinamo.ro

În urma finalizării înscrierilor în clasele pregătitoare şi întâi, în şcolile din Capitală au mai rămas locuri pentru copiii pe care părinţii au uitat să-i trimită la şcoală sau pentru cei din localităţile învecinate Bucureştiului.

Potrivit datelor oferite de Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti (ISMB), mai sunt disponibile 2.300 de locuri la clasa pregătitoare şi 2.100 de locuri la clasa I. „Noi dorim să rezolvăm problema copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi în străinătate sau pur şi simplu au uitat să-i înscrie la şcoală. Şi copiii din localităţile învecinate Bucureştiului au dreptul să se înscrie la o unitate de învăţământ din Capitală. Cei mai mulţi s-au înscris deja, însă în cea de-a doua etapă. Noi am spus să dăm o şansă cazurilor excepţionale în care părinţii lucrează în Bucureşti şi pot aduce copiii la şcoală dimineaţa, când pleacă la serviciu”, ne-a declarat purtătorul de cuvânt al ISMB, Marian Banu.

Ce vor învăţa

Listele finale ale copiilor înscrişi în clasa pregătitoare sau în clasa I au fost afişate, luni, la fiecare unitate de învăţământ.În intervalul 11 - 18 mai - ultima etapă - a avut loc înscrierea copiilor care nu au fost cuprinşi în nici o unitate în etapele anterioare, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Pachetul curricular aferent clasei pregătitoare conţine următoarele discipline: Comunicare în limba română, Educaţie pentru societate, Religie, Matematică şi explorarea mediului, Muzică şi mişcare, TIC, Educaţie fizică şi sport, Consiliere şi Arte vizuale şi lucru manual.

Un număr de 26.079 de copii, dintre care 9.939 în clasa pregătitoare şi 16.140 în clasa I, au fost înscrişi în Bucureşti în cele patru etape de înscriere. „Părinţii/tutorii legali ai copiilor care nu au fost înmatriculaţi sau nu au participat la cele patru etape de înscriere în clasa pregătitoare şi în clasa I, pentru anul şcolar 2012-2013, se vor prezenta la sediul Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti (Str. Icoanei, nr. 19, sector 2, Bucureşti) în perioada 23 - 31 mai 2012 (în zilele lucrătoare) între orele 8.00 - 16.00, pentru a completa cererea de înscriere a copiilor, pe locurile rămase libere”, spun reprezentanţii ISMB.

Şi ceilalţi trei inculpaţi din acest dosar - Francisc Demeter, administrator al SC Elecon Plus SRL Arad, Radu Gavril Vasil, director al aceleiaşi firme, şi Florica Mioara Popa, şef Serviciu administrare patrimoniu în cadrul Primăriei Arad - au fost achitaţi. Decizia instanţei nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel.

Până acum, pronunţarea a fost amânată de două ori, la data de 14 mai şi în 21 mai. La termenul din data de 7 mai au fost citite concluziile celor două părţi implicate în proces.

Prima înfăţişare la Tribunalul Alba, unde a fost strămutat procesul primarului Aradului, a fost în data de 28 martie 2011, după care au urmat mai multe amânări. La termenul din data de 9 mai 2011, Tribunalul Alba a admis cererea procurorilor DNA de a fi efectuate contraexpertize la expertizele făcute deja la imobilul deţinut de Gheorghe Falcă,  pe strada I.L. Caragiale. De asemenea, instanţa a admis şi cererea procurorilor de a fi realizate contraexpertize şi pentru terenul fostei Fabrici de zahăr. Expertizele pentru care au cerut procurorii contraexpertize au fost realizate la solicitarea avocatului lui Falcă, iar rezultatele au fost favorabile primarului din Arad şi extrem de diferite faţă de datele prezentate de procurorii DNA în dosarul de urmărire penală, întocmit în anul 2007.

Judecat din octombrie 2007

Gheorghe Falcă a fost trimis în judecată în octombrie 2007 pentru luare de mită, abuz în serviciu contra intereselor publice, urmat de obţinerea unui avantaj patrimonial. În acest caz au mai fost trimişi în judecată Francisc Demeter şi Radu Vasil, patronii firmei Elecon din Arad, dar şi Florica Popa, funcţionar din Primăria municipiului.

Din probele administrate în faza de urmărire penală a rezultat că, în martie 2005, în calitate de primar al municipiului Arad, Falcă ar fi primit de la două persoane un imobil mai valoros cu 111.550 de euro decât apartamentul dat la schimb. Potrivit procurorilor, această tranzacţie s-ar fi efectuat pentru ca, în schimb, Gheorghe Falcă să-i favorizeze pe cei doi mituitori în obţinerea, la un preţ subevaluat, a unui teren aparţinând Consiliului Local Arad, situat în centrul oraşului.