Stiri Online - Ziare A-Z - Evenimentul Muscelean

“Cred că cineva şi-a bătut joc de ea sau chiar de noi”

O informaţie ne-a pus pe gânduri că Tămâioara Ilie nu e nimeni alta decât una din cerşetoarele care îşi fac veacul la Kaufland. Cum scopul scuză mijloacele, mai ales în campania electorală, orice este posibil, mai ales că misteriosul candidat de gen feminin nu şi-a făcut simţită prezenţa în niciun fel. „Şi-a bătut cineva joc de Primărie sau de noi. Nu ştiu cum să zic… A lucrat cu noi la Uzină, la Secţia 25, Presaj, şi o ştiu destul de bine cum era. Nu înţelegem ce caută ea să conducă oraşul. Cere bani prin parcări. Ei i-a plăcut viaţa, făcea multe prostii, noi, fetele, am reclamat-o şi a dat-o afară, pentru că ne păta şi nouă onoarea. O cunosc foarte bine şi am vrut să spun, să ştie şi restul lumii. Am văzut numele ei în ziar şi, atunci, mi-am dat seama despre cine e. Cred că e beată şi nici nu ştie că e pe liste. Cred că cineva şi-a bătut joc de ea sau chiar de noi. A fost bolnavă de câteva ori în tinereţe.”, ne-a spus o câmpulungeancă alarmată.
La faţa locului, în blocul 8 de la Rotunda, din spusele vecinilor şi administratorului asociaţiei am aflat că, într-adevăr, locuieşte Tămâioara Ilie, o femeie care cerşeşte la Kaufland, nimeni alta decât mama celeilalte Tămâioara Ilie, candidatul la Primăria Câmpulung. Fata ei vine regulat să o viziteze, deşi locuieşte la Mioveni, angajată fiind în oraşul vecin, pentru a plăti din datoriile celei care i-a dat viaţă.

Vrea să-l înlocuiască pe primarul Călin Andrei

Pornind în căutarea adevărului, pentru că nimic nu ne mai miră în ziua de azi, următorii paşi ne-au dus la Bucureşti, la sediul Partidului Verde. La celălalt capăt al telefonului ne-a răspuns chiar secretarul general al organizaţiei naţionale a Partidului Verde, Silviu Dumitru, care nu ştia mare lucru de candidata de la Câmpulung, decât că există, aşa că ne-a pasat la subalternii aflaţi mai aproape de noi, adică la Piteşti. Mai aproape în aparenţă, căci şeful de la Piteşti, mânat de alte probleme prioritare celor electorale, se afla undeva în înceţoşata Anglie, departe de întrebările câmpulungenilor referitoare la misterioasa femeie, care vrea să fie primăriţă la Câmpulung Muscel. „Avem candidaţi şi la Primărie, şi la consilieri în Argeş. Nu o cunosc personal pe Tămâioara Ilie, nu am cum să cunosc pe toată lumea. Nu e un cerşetor, chiar dacă şi ei sunt oameni. Nu ştiu să vă spun cine este doamna, dar mai mult ca sigur există. Din moment ce s-a înregistra candidatura, înseamnă că există.”, ne-a spus Silviu Dumitru, secretar general al Partidului Verde.

Tămâioara, angajată la Poştă

Sătui de atâtea partide parlamentare, am luat la puricat o doctrină, care are mai mult de a face cu ecologia, biologia, botanica şi tot ce e verde, natural şi pur, pentru a vedea ce înseamnă cu adevărat Partidul Verde, care pare a fi mai mult opera femeilor, probabil, mult mai interesate să apere pădurile sau să mănânce bio pentru a-şi păstra silueta şi un mijloc de viespe. Aşa cum se autodeclară, formaţiunea politică respectivă vrea să promoveze femeile, dar doar atât cât să nu şi-o ia în cap. Conduse de la centru tot de bărbaţi, Maria, Filofteia, Petruţa, Irina, Gherghina şi Ramona sunt cele şase candidate din partea Partidului Verde pentru Consiliul Local Câmpulung. Împreună cu Tămâioara, sunt varianta  Partidului Verde pentru o lume mai bună şi mai verde la noi în oraş. Momentan, nu le cunoaşte nimeni, dar încă nu este timpul pierdut.
Tămâioara cea mult căutată este un jurist de 29 de ani, care lucrează la Poşta din Mioveni, dar şi-ar dori să schimbe locul de muncă cu unul mai aproape, ca, de exemplu, un scaun cald din Primărie, credem noi. Nu e uşor să faci naveta zilnic şi mai şi costă. “Sigur că există Tămâioara Ilie. Are 29 de ani, este jurist de profesie şi lucrează la Poştă la Mioveni. Fata şi-a găsit acolo de lucru. În perioada aceasta, a trebuit să plec, am avut o problemă de familie, dar, de miercuri, voi reveni în ţară şi voi vedea ce se întâmplă. A absolvit Facultatea de Drept, deci nu e nicio diversiune. Este adevărat că Partidul Verde nu a avut organizaţie la Câmpulung, în schimb, am avut o colaborare foarte bună cu Partidul Ecologist şi, în urma acestei colaborări, majoritatea membrilor au venit la noi. Acea fuziune, care trebuia să aibă loc la nivel naţional, oarecum, la nivelul Argeşului, a avut loc. A existat Partidul Ecologist la Câmpulung, doar că în ultimii patru ani nu a avut activitate. O să fie şi Tămâioara. Înseamnă că s-a întâmplat ceva. Eu ştiu că ne-am zbătut să facem afişe, nu ştiu de ce nu au apărut. ”, ne-a declarat Victor Boarţă, şeful Partidului Verde Argeş.

Petre Motrun, martor în procesul câmpulungeanului Paul Costescu, acuzat că a prejudiciat statul cu 70 de miliarde

Reamintim că, la începutul verii trecute, Gabriel Vâlcu a fost arestat sub acuzaţia de  evaziune fiscală, spălarea banilor, instigare la fals în înscrisuri şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni. Fostul SRI-ist este acuzat că, în perioada 2008-2009, în calitate de asociat şi administrator al SC VGM EXCLUSIVE SRL, a iniţiat constituirea unei asocieri cu Paul Sorin Costescu (administrator de fapt al SC STIPEX AG PREST), cu Stelian Tecuceanu (administrator de drept al SC STIPEX AG PREST) şi Cornel Nicolae Dumitrache (administrator de procură al SC STIPEX AG PREST SRL), în scopul săvîrşirii unor infracţiuni de evaziune fiscală şi spălare de bani. Stelian Tecuceanu a fost condamnat de Judecătoria Câmpulung la trei ani de închisoare pentru înşelăciune într-un dosar în care parte civilă este Banca Raiffeisen, iar Curtea de Apel Piteşti i-a respins recursul, declarând sentinţa definitivă. Acesta a fost arestat şi încarcerat la Penitenciarul Colibaşi. Cei patru s-au asociat  pentru a frauda bugetul statului, folosindu-se de firma câmpulungeanului, STIPEX PREST AG, înfiinţată tocmai în acest scop. Sub coordonarea lui Gabriel Vâlcu aceştia ar fi cumpărat bunuri de la firme din Bulgaria, Ungaria, dar şi din ţară, însă nu au înregistrat şi declarat aceste operaţiuni comerciale. Pentru a justifica vânzarea produselor pe piaţa internă, le declarau apoi ca fiind achiziţii interne de mărfuri de la firme-fantomă. Au reuşit să prejudicieze astfel statul cu peste 70 de miliarde de lei vechi, reprezentând neplata TVA-ului şi a impozitului pe profit. Mai precis, bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma totală de 7.022.575,85 lei, reprezentând TVA sustras în valoare de 4.689.176,83 lei şi impozit pe profit sustras de 2.333.399,02 lei. Mai mult decât atât, sub falsa motivaţie de „achiziţie de cereale“ ori de „materii prime sau materiale”, Cornel Nicolae Dumitrache şi Stelian Tecuceanu şi-au însuşit, în mod nejustificat, din conturile bancare ale societăţii SC STIPEX PREST AG SRL Piteşti, suma totală de 8.285.741 lei, ulterior, banii fiind daţi lui Mihai Gabriel Vâlcu şi lui Paul Sorin Costescu. În decembrie, Paul Costescu este eliberat din Penitenciarul Colibaşi şi cercetat în stare de libertate sub control judiciar, în urma unei cereri în care avocatul său a depus nu mai puţin de 21 de acte medicale, prin care atestă că acesta are grave probleme medicale.

Motrun, cu Poliţia la Tribunal

Lichidatorul Petre Motrun a ajuns în acest proces ca martor al părţii acuzate, care a fost chemat în instanţă să vorbească despre afacerile derulate pe firma câmpulungeană, dar el nu s-a prezentat la niciunul din cele două termene de judecată. Din acest motiv, instanţa a dispus ca, la înfăţişarea care a avut loc pe 10 aprilie, Motrun să fie adus cu mandat, la fel ca şi pe 15 mai. Pentru neprezentare, a fost amendat cu 3.000 de lei, la fel ca şi comandantul Poliţiei Câmpulung, Gheorghe Ciolan, care nu ar fi dispus executarea mandatului de aducere cu însoţitor a lui Petre Motrun la proces. La prima vedere, aşa au stat lucrurile, dar, în realitate, instanţa ar fi comunicat o adresă greşită a lichidatorului Petre Motrun, unde să fie citat, iar acest lucru a fost adus la cunoştinţă printr-un fax Tribunalului Argeş de către şeful Poliţiei câmpulungene, fax care a fost rătăcit. „E o eroare. În mandatul pe care mi l-a trimis instanţa, adresa domnului Motrun era incorectă. Noi am făcut verificări,  am întocmit proces verbal şi am trimis pe fax. L-au primit ulterior şi nu mi-au dat nicio amendă. Acum, au solicitat din nou mandat de aducere pe adresa reală. Nu era vina noastră, era vina celor de la Tribunal. Primele lui date din declaraţii, când a început procesul, erau altfel. Când ne-au trimis mandat să-l cităm, am descoperit că nu locuia el acolo. Noi le-am trimis pe fax dovada în termen. Acesta a fost rătăcit. Poliţia a dovedit că şi-a făcut treaba. Nu am luat nicio amendă.”, ne-a declarat comisarul şef Gheorghe Ciolan, comandantul Poliţiei Câmpulung. Instanţa a reluat procedura de aducere în instanţă a martorului, urmând ca lichidatorul Peter Motrun să vină însoţit de Poliţie şi, de data aceasta, conform declaraţiei comandantului Poliţiei Câmpulung, lucrurile vor decurge întocmai.

Muscelenii au stat la coadă la Infecţioase

Ieri, la Secţia de Boli Infecţioase, oamenii au stat la coadă, speriaţi de ceea ce ar putea să li se întâmple din cauza muşcăturii căpuşelor. Consultaţi de doctora Erika Dudu, şefa secţiei, acestora, în funcţie de caz, li s-au prescris antibiotice profilactic. Însuşi directorul medical Toma Berevoianu a venit să vadă ce se întâmplă şi să se asigure că totul este în regulă cu pacienţii. La Câmpulung, până ieri dimineaţă, în jur de 35 de musceleni s-au prezentat la spital, fiind muşcaţi de căpuşe dar nu s-a confirmat niciun caz suspect de boala Lyme. Numărul acestora este în creştere atât faţă de alţi ani, cât şi faţă de luna trecută, când s-au înregistrat primele cazuri. “Muşcătura de căpuşă poate da reacţii locale imediate care sunt legate de o alergie locală strict de plagă. Manifestările bolii Lyme se instalează între 3-42 de zile de la muşcătură şi pot cuprinde eritem şi edem (roşeaţă locală sau în altă parte a corpului), febră, manifestări articulare, neurologice, cardiace. Cei muşcaţi de căpuşe, pentru a se linişti, îşi pot face analizele la laboratoarele private şi atunci când prezintă simptome caracteristice ale bolii Lyme analizele se fac gratuit prin DSP. Nu orice căpuşă transmite boala Lyme. Oamenii sunt speriaţi din cauza a ceea ce au văzut pe toate posturile de televiziune, de aceea, au venit în număr mai mare la spital. Căpuşele nu se iau direct de pe animal, acestea, după ce îşi fac ciclul de hrănire, cad în iarbă, de unde pot fi luate de om.”, ne-a spus Erika Dudu, şefa secţiei de Boli Infecţioase. Ceea ce lumea ştie mai puţin este faptul că boala Lyme se poate manifesta şi peste 10 ani, iar cauzele unei paralizii să fie chiar o muşcătură de căpuşe, fără a bănui o clipă acest lucru. Totuşi, pentru a preveni ceea ce este mediatizat în presa naţională, oamenii au venit, aşa cum este recomandat, pentru control. „Am simţit că mă mănâncă pe burtă şi am văzut ceva negru sub piele. Soţia a văzut că este o căpuşă şi mi-a scos-o. Am venit la doctor, speriat că pot avea boala aceea gravă. Acum, mi s-a înroşit şi nu am scăpat de mâncărimi. Cred că am luat-o de la vite. E prima oară când mi se întâmplă, animalele au în fiecare an căpuşe, dar niciodată nu s-au luat la om.”, ne-a spus o persoană din Dragoslavele, muşcată de căpuşă. Doctorii recomandă ca persoanele muşcate de căpuşe să se prezinte la medic, dar, în acelaşi timp, să nu se sperie, pentru că nu orice căpuşă transmite boala Lyme. Cu cât căpuşa stă mai mult în piele, cu atât este mai infecţioasă. Apariţia roşeţii locale este frecventă dar doar atunci când aceasta migrează şi în alte locuri, persoanele muşcate devin suspecte de grava maladie care a speriat toată ţara.

“Asta arată că s-a muncit şi au fost făcute actele pentru contravenţii”

Dacă Argeşul se află printre primele judeţe ale ţării la acest capitol, zona Muscel este prima din judeţ, pentru că în Nord sunt cele mai multe păduri. Partea de nord a judeţului este una dintre cele mai afectate de acest fenomen, iar autorităţile nu iau măsurile adecvate şi nu găsesc soluţii pentru stoparea lui. Cu toate că Direcţia Silvică, împreună cu Jandarmeria şi Poliţia, au făcut front comun, rezultatele nu au fost cele scontate. Fostul prefect, Gheorghe Davidescu, a declarat pentru presa judeţeană că toată vina este a celor de la ITRSV Ploieşti, care trebuia să se ocupe de controlul pădurilor, aruncând “pisica moartă” în grădina vecinului. Am luat legătura cu fostul şef al Biroului Inspecţie Silvică şi de Vânătoare Argeş, din cadrul ITRSV Ploieşti, inginerul Cătălin Oprei, fiind cel mai în măsură să explice fenomenul la nivelul judeţului nostru. Referitor la acest aspect, a fost de părere că situaţia prezentată, în funcţie de numărul de cazuri constatate, nu reflectă realitatea din teren. El ne-a declarat că sunt zone în Harghita, Suceava, în care fenomenul depăşeşte cu mult amploarea cazurilor din Argeş, doar că, aici, cei din sectorul silvic nu au făcut constatările cazurilor. Mai mult decât atât, cazuri de tăieri ilegale pe suprafeţe foarte mari nu sunt întâlnite în judeţul nostru de mai bine de un an şi jumătate şi acestea au fost semnalate în zonele Rucăr şi Bughea de Sus. De la Cătălin Oprei am mai aflat că situaţia în partea de Nord a judeţului este mai delicată, pentru că se taie foarte multe răşinoase, care nu se regenerează natural, ci trebuie plantate. „Problema se pune în felul următor: Argeşul este pe un loc fruntaş, cu 6.000 de cazuri constatate de tăieri ilegale. Din punctul meu de vedere, nu înseamnă că Argeşul este campion la defrişări. În ţară sunt mult mai multe judeţe, care au probleme mult mai mari. La noi s-a muncit mai mult de către personalul silvic şi s-au constatat cazurile. Au fost 6.000 de constatări şi asta arată că au fost făcute acte pentru contravenţii şi infracţiuni. Şi cei doi metri cubi ai rromilor tot prin tăiere ilegală se fac şi tot contravenţie este. Este aiurea să faci o analiză pe cazurile constatate, trebuia să se facă pe suprafeţe sau orice altceva. Ei au făcut un clasament pe munca depusă de organele silvice. Se încearcă stăpânirea fenomenului şi chiar aducerea lui în limite foarte strânse.”, ne-a declarat fostul şef al Biroului Inspecţie Silvică şi de Vânătoare Argeş. Cu toate acestea, vedem cum, odată cu trecerea timpului, dispar tot mai multe păduri, iar proprietarii de gatere fac averi tot mai mari.

“Stăteau şapte purcei pe un metru pătrat”

În timp ce Paul Eftene venea cu bovina acasă, reprezentanţii „Anima” au mers în gospodăria bărbatului, dând curs sesizărilor vecinilor, care le-au spus că animalele sunt ţinute în condiţii mizere. Ce au găsit acolo i-a determinat să ia măsuri. Au constatat că coteţele erau înţesate de mizerie, iar vietăţile erau sleite de puteri şi lihnite de foame. Atunci, i-au dat un avertisment bărbatului punându-i în vedere să remedieze situaţia. Se pare că Paul Eftene se ocupă cu creşterea porcilor şi vânzarea lor, fără să îl intereseze modul în care îi creşte. „I-am dat termen două săptămâni ca să facă curăţenie în gospodărie, pentru că era jalnic ce am găsit acolo. Avea foarte multe animale şi nu aveau condiţii. Stăteau şapte purcei pe un metru pătrat. Noi i-am dat un fel de avertisment şi timp ca să remedieze situaţia.”, ne-a declarat Dorin Toderuţ, reprezentantul „Anima”. De la acesta am mai aflat că asociaţia încearcă să dea o mână de ajutor lui Paul Eftene prin castrarea celor trei căţele din gospodărie, dar asta nu va rezolva decât o parte a problemei. Omul va trebui să rânească în coteţele animalelor şi să le scoată din mizerie, la propriu. „Noi încercăm să îl ajutăm, o să îi luăm şi noi căţelele, ca să le sterilizăm. Nici noi nu prea avem soluţii pentru animalele de acolo, le confiscăm, dar apoi nu avem unde să le ducem. Dacă în intervalul de două săptămâni nu remediază situaţia, noi, Federaţia, împreună cu Poliţia, o să vorbim la Smeura şi o să le ducem acolo.”, a încheiat reprezentantul „Anima”.
Numărul mare de animale într-un spaţiu foarte mic ar fi o altă problemă pe care au sesizat-o autorităţile. Au găsit trei viţei, în jur de 15 porci, trei câini şi păsări. Pe lângă această gloată, au dat şi de foarte multă mizerie. Din coteţele animalelor, insul nu a scos niciodată mizeria, pentru că, după cum spun vecinii, consideră că le ţine de cald iarna. Proprietarul le-ar fi spus autorităţilor că se află în această situaţie, pentru că nu are bani şi nici nu poate să renunţe la animale, deoarece din vânzarea lor îşi câştigă existenţa.

Paul Coman, ca fost consilier ANAF, “face presiuni pentru a nu se valorifica bunul”

Drepturile societăţii creditoare Prod Cui Universal, patronate de Gavril Constantin, au fost preluate de Universal Prod Construct 2002, reprezentată de soţia lui, Felicia Constantin. Pe 14 decembrie 2011, s-a judecat cererea făcută de aceasta din urmă, prin care a solicitat înlocuirea lichidatorului judiciar Prosolvenţa, firma lui Ion Savu. Lichidatorul a fost acuzat de managerul de la Universal Prod Construct 2002 că a întârziat nejustificat de mult valorificarea bunurilor Muscelpan şi că a refuzat să dea clădirea centrală la preţul cel mai mare oferit.
Pe 4 decembrie 2011, Gavril Constantin a arătat că Paul Coman, ca fost consilier ANAF, „face presiuni pentru a nu se valorifica bunul şi pentru a nu fi distribuită suma rezultată din vânzare.” Mai mult, el l-a acuzat pe lichidatorul Savu că a permis înstrăinarea unui apartament mobilat (pe strada Fraţii Goleşti) la un preţ de zece ori mai mic decât preţul pieţei. Până la urmă, problema apartamentului a fost lămurită, deoarece tranzacţia a avut loc înainte de a fi desemnat Ion Savu lichidator şi, pe cale de consecinţă, nefiind semnată de acesta, nu-i este imputabilă.
Astfel, cererea managerului de la Universal Prod Construct 2002 a fost respinsă, iar Ion Savu a rămas să se ocupe pe mai departe de Muscelpan.  
Gavril Constantin l-ar fi vrut lichidator pe Gheorghe Banu
De cealaltă parte, Ioana Coman şi Paul Coman au contestat procedura de vânzare la licitaţie organizată de Ion Savu, susţinând că anunţul n-a fost publicat într-un ziar de largă circulaţie. Din acest motiv, judecătorul de la Tribunalul Comercial i-a impus lichidatorului să reia licitaţia, cu preţul de pornire de 100% din cel de evaluare. Managerul SC Universal Prod Construct 2002 SRL a atacat cu recurs atât hotărârea de reluare a licitaţiilor, cât şi pe cea prin care i s-a respins cererea de înlocuire a lichidatorului judiciar. Firma dorită de soţii Constantin, în locul societăţii lui Ion Savu, era Lichidări Info Consult, a câmpulungeanului Gheorghe Banu. Cât despre licitaţie, ei au susţinut că a fost respectată şi au cerut să continue cu preţul de 75% din valoarea stabilită de expert. Mai mult, din 2006, a început vânzarea bunurilor Muscelpan, societatea lui Gavril Constantin fiind singurul creditor care nu şi-a recuperat creanţa.

Lichidatorul Savu, acuzat că a zădărnicit două licitaţii

Spicuim câteva fragmente din acţiunea înaintată de patronul de la Universal Prod Construct 2002, pentru ca cititorii să-şi facă o idee de ce Gavril Constantin insistă că Secţia 1 Muscelpan nu putea fi vândută în condiţiile impuse de instanţă, care par a-l favoriza şi pe lichidator, şi pe cumpărătorul prezent.
„Pentru licitaţia fixată pentru termenul din 10 noiembrie 2011, s-a consemnat că niciunul dintre ofertanţi nu a oferit 75% din preţul de vânzare a imobilelor, neputându-se adjudeca la preţul cel mai mare oferit, întrucât s-a prezentat doar câte un ofertant pentru fiecare dintre imobile (din Câmpulung, Cetăţeni şi Aninoasa). Aceasta în condiţiile în care, ulterior licitaţiei, am aflat că pentru acel termen, în afară de SC Raleten SRL şi SC Pentarom SRL, au consemnat cauţiunea şi şi-au manifestat intenţia de a licita încă două persoane fizice, Minciună V. Florin şi Popescu Marian Tiberiu, conform actelor anexate. Aceştia au fost contactaţi telefonic de către domnul lichidator că licitaţia nu va mai avea loc, aşa încât nu s-au mai prezentat, deşi au consemnat cauţiunea de 10%.”
Prin urmare, a fost stabilit un nou termen, pentru 23 noiembrie 2011, la care s-au prezentat doi licitatori care, la fel, au consemnat cauţiunea de 10%. „În ziua respectivă, la ora convenită, ni s-a spus din nou că licitaţia nu va avea loc, cu motivarea că s-a înregistrat o opoziţie la vânzare de către numita Coman Ioana, aspect cu totul irelevant în desfăşurarea licitaţiei. La acest termen, domnul lichidator nu s-a prezentat şi nici nu ne-a încunoştiinţat despre intenţia de a nu desfăşura licitaţia. Erau din nou îndeplinite condiţiile pentru valorificarea bunurilor. Este al doilea termen la care licitaţia este zădărnicită cu complicitatea domnului lichidator.”
Apoi, reprezentantul Universal Prod Construct 2002 a punctat împotrivirea lui Ion Savu de a vinde activele în situaţia în care, chiar dacă se prezintă mai mulţi licitatori pentru acelaşi imobil, nu se oferă preţul de 75%. „Domnul lichidator şi-a expus punctul de vedere, în sensul că nu va adjudeca bunul la preţul cel mai mare oferit, care acoperă, însă, creanţa, ci la un preţ stabilit de dumnealui ca limită, după bunul său plac. Domnul lichidator, prin această metodă, deloc legală, menţine cu rea credinţă un preţ ridicat al imobilelor, pentru a nu se putea valorifica. În condiţiile în care, la patru termene, nu s-a reuşit vânzarea bunurilor nici la 75% din valoarea lor, reluarea licitaţiei la un preţ de 100%, în niciun caz, nu va putea duce la posibilitatea efectivă de valorificare a acestora.”, precizează creditorul Universal Prod Construct 2002 în acţiunea sa, care i-a fost, însă respinsă, pe 18 aprilie 2012.

Fostele brutării de la Cetăţeni şi Aninoasa, achiziţionate de Ratelen şi Romy Georgian

Înainte de vânzarea Secţiei 1, care a stârnit încă o dispută între Coman şi Constantin, valorificarea celorlalte proprietăţi ale Muscelpan s-a făcut fără probleme.
La runda a doua a licitaţiei, pe 30 ianurie 2012, firmei Ratelen Construct SRL, din Cetăţeni, i s-a vândut fosta brutărie din comună - cu o suprafaţă construită de 443,40 metri pătraţi şi terenul aferent, de 717,24 metri pătraţi -  la preţul de 65.000 lei, exclusiv TVA. La runda a treia, pe 15 februarie 2012, şi-a găsit proprietar şi fosta brutărie din comuna Aninoasa - clădire, instalaţii de panificaţie şi terenul aferent, în suprafaţă de 1.037,69 metri pătraţi - la acelaşi preţ, 65.000 de lei, fără TVA, achiziţionată de Romy Georgian 2005 SRL, din localitate. Cum sumele au fost achitate integral, pentru ziua de 12 martie 2012, a fost programată perfectarea actelor notariale de transfer al activelor către noii proprietari.         
Întrucât s-au încasat aceşti bani, lichidatorul Savu a propus ca 100.000 de lei, din suma totală, de 303.382 de lei, cu care Universal Prod Construct 2002 a fost acceptată în tabelul de creanţe, să-i fie repartizaţi acestei creditoare. Totuşi, mai rămâne un rest consistent, de 203.382 lei. Planul de distribuire a fost contestat, fără succes, de Ioana şi Paul Coman. În schimb, pe 2 mai 2012, a fost acceptată contestaţia  Finanţelor Publice Argeş, cărora li se va achita cu prioritate suma de 37.784 lei.

Îl acuză pe vărul său că îl ascultă cu microfoane

Daniel Chilălău are un garaj pe străduţa din spatele Şcolii Numărul 6. Terenul pe care este construit garajul respectiv este obiectul certurilor, care durează de peste doi ani, adică de când mama tânărului a cumpărat această parcelă. Vărul său primar, care deţine o pensiune în imediata apropiere, ar fi vrut să cumpere el acest pământ, dar, după cum spune Daniel, i s-a părut prea scump, iar atunci când a văzut că a fost cumpărat chiar de o rudă de-a sa apropiată, parcă a luat foc, iar acum încearcă să îl şicaneze cu orice mijloc. „Totul a început de când mama a cumpărat acest pământ. Lui nu i-a convenit deloc, pentru că vroia să îl cumpere el, dar să dea mai nimic pe el. Eu aveam mare nevoie de un garaj şi i-am cerut mamei să mă lase să îl construiesc pe acest teren. Am găsit înţelegere şi am construit, fără să mă gândesc că el va fi atât de deranjat.”, ne-a declarat Daniel. Tot de la acesta am mai aflat că vărul său, Ion Chilălău l-a reclamat la toate instituţiile statului, pentru orice a găsit de cuviinţă. Cele mai multe reclamaţii au fost referitoare la o maşină de făcut brichete de rumeguş. Tânărul spune că este omologată şi nu scoate nici zgomot, dar nici poluare, mai ales că garajul este izolat termic şi fonic. „Mi-a adus aici Garda de Mediu, şi Sanepidul mi l-a adus. La Primărie am sute de sesizări făcute pentru această maşină de făcut rumeguş. Toate instituţiile au spus că sunt în regulă, dar el nu se mai opreşte. Pentru că a văzut că nu rezolvă nimic aşa, acum mi-a făcut reclamaţii pentru maşinile din faţa porţilor. Păi, dacă în casă suntem patru familii, nu este normal să avem patru maşini?! Dacă nu am spaţiu în curte, nu e normal să le ţin în faţa proprietăţii?! Cu ce am greşit eu?”, ne-a spus, indignat, Daniel. În urmă cu ceva vreme, Ion Chilălău l-a reclamat şi pe site-ul destinat primarilor, „domnuleprimar.ro” pentru autoturismele pe care le are în faţa porţii, dar şi a garajului. De atunci, spune el, poliţiştii locali îi fac vizite ca să vadă dacă maşinile sale deranjează cu ceva pe vecinul său şi văr, în acelaşi timp. Mai mult decât atât, Daniel nu se simte în largul său, pentru că, după cum spune, i s-a îngrădit dreptul la intimitate, pentru că vărul său scoate microfoane pe geamul de la pensiune. A chemat şi el, în mai multe rânduri, autorităţile pentru remedierea situaţiei, dar, cu toate acestea, nu s-a schimbat nimic. Acum, prin implicările pe care le are vărul său, prin administraţia locală, nu se poate face nicio lucrare pe strada sa. Daniel vrea să tragă apă curentă şi în garaj, iar de la Primărie nu i s-a aprobat dosarul pentru spargerea asfaltului. Nu ar fi primul de pe stradă care ar sparge şoseaua pentru o branşare. „Nu ştiu ce relaţii are el la Primărie, dar cert este că eu nu mai pot să fac nimic, pentru că nu mi se dă voie. Vreau să trag şi eu apă în garaj, am făcut dosarul şi încă nu mi-a fost aprobat. Nu sunt singurul de pe stradă care ar sparge asfaltul.”, a povestit tânărul.
De reţinut că această familie este una care se laudă cu nume sonore. Cei doi sunt veri cu însăşi Ana Copos, soţia cunoscutului om de afaceri bucureştean.