Stiri Online - Locale - Cluj Napoca

Instanţa clujeană spune că sunt probe suficiente în cazul Apostu. Vezi ultima motivare a Curţii de Apel Cluj

Marți, 21 Februarie 2012, 21:52

247 vizite - 0 comentarii

click pe poza pentru galerie
FOTO (1)

Curtea de Apel Cluj a respins vinerea trecută, după audierile maraton, cererea de înlocuire a măsurii arestului în cazul lui Apostu şi Stoia cu cea de a nu părăsi localitatea. Judecătorul Vasile Goja consideră că sunt probe suficiente care să conducă la presupunerea rezonabilă că faptele de corupţie de care sunt acuzaţi cei doi au fost săvârşite.

Judecătorul Vasile Goja de la Curtea de Apel Cluj consideră că "temeiurile care au dus la luarea şi respectiv menţinerea măsurii arestării preventive subzistă şi în prezent", iar probele acuzării sunt suficient de puternice.

"Prin luarea acestei măsuri nu trebuie să se înţeleagă că inculpaţilor li se impută săvârşirea unor infracţiuni, ci că există probe şi indicii considerate temeinice în acest sens, în raport cu stadiul în care se află procesul penal. Or, suntem în prezenţa indiciilor temeinice atunci când din datele existente în cauză rezultă presupunerea că persoana faţă de care se efectuează cercetarea penală, a săvârşit fapta", motivează Curtea de Apel Cluj.

Judecătorul explică faptul că în cazul lui Apostu şi Stoia, pericolul pentru ordinea publică îl reprezintă temerea că puşi în libertate ar declanşa puternice reacţii în rândul opiniei publice, determinate de faptele presupus a fi comise de aceştia. "Că inculpaţii prezintă pericol pentru ordinea publică rezultă şi din împrejurarea că aceştia au încercat să dea o tentă legală presupuselor infracţiuni reţinute în sarcina acestora prin acoperirea rezultatului infracţiunii sub forma presupusei infracţiuni de spălare de bani prin încheierea unor contracte de asistenţă juridică între inculpaţii Stoia Călin şi Aspazia Droniuc cu inculpata Apostu Monica", motivează judecătorul.

Şi faptul că Apostu şi Stoia nu recunosc acuzaţiile care li se aduc, de luare, respective de dare de mită, spălare de bani, fals, a cântărit greu în decizia judecătorului de a respinge cererea lor de a fi puşi în libertate. "Inculpaţii Apostu Sorin şi Stoia Călin au fost audiaţi la termenul de azi şi au dat declaraţii ample prin care au arătat în detaliu că nu se fac vinovaţi de săvârşirea infracţiunilor pentru care sunt trimişi în judecată. Deşi a început cercetarea judecătorească iar inculpaţii au fost audiaţi în cauză, starea de fapt nu s-a schimbat faţă de cea reţinută prin actul de sesizare al instanţei, întrucât inculpaţii nu-şi asumă nicio responsabilitate cu privire la faptele reţinute în sarcina acestora, iar puşi în libertate ar putea influenţa declaraţiile martorilor, care urmează să fie audiaţi în faza de judecată", preciza judecătorul în încheierea penală din 17 februarie.

Care sunt probele DNA care îi ţin pe cei doi după gratii?

În accepţiunea Curţii de Apel Cluj, probele şi indiciile temeinice în cazul Apostu şi Stoia sunt contractele de asistenţă juridică încheiate între cabinetul de avocatură al Monicăi Apostu şi Groupe Frarom Agent de Asigurare SRL, facturi în original emise de cabinet de avocatură, contractele de asistenţă juridică încheiate de Monica Apostu cu inculpaţii Călin Stoia şi Aspazia Droniuc, contractele de prestări servicii încheiate între Primăria municipiului Cluj-Napoca şi Compania de salubritate Brantner Vereş SA, procesele verbale de urmărire cu privire la Sorin Apostu şi Călin Stoia, declaraţiile a 33 de martori, planşele fotografice privind pe Apostu şi Stoia din activitatea de urmărire, procesele verbale privind redarea convorbirilor telefonice efectuate de către inculpaţi, procesele verbale de percheziţie domiciliară şi informatică.

"O parte a doctrinei naţionale a susţinut că pentru infracţiunii deosebit de grave, cum sunt cele de dare de mită, luare de mită, spălare de bani, fals în înscrisuri sub semnătură privată, trafic de influenţă, probe referitoare la existenţa acestor infracţiuni şi identificarea făptuitorilor constituie tot atâtea probe cu privire la pericolul concret pentru ordinea publică, întrucât prin natura lor au o rezonanţă şi implicaţii negative asupra siguranţei colective.
Prin urmare, există anumite tipuri de infracţiuni care prin natura lor, conduc la ideea unui pericol concret pentru ordinea publică, fie prin amploarea socială a fenomenului infracţional pe care îl presupun şi îl dezvoltă, fie prin impactul asupra întregii colectivităţi, care justifică luarea măsurii arestării preventive", se precizează în motivarea Curţii de Apel Cluj.

Tot la termenul din 17 februarie, avocatul Tiberiu Ban a ridicat excepţia încetării de drept a măsurii arestării preventive, motivând că încheierea din data de 5 ianuarie 2012 a fost dată "în procedura care precede judecata". Mai exact, avocatul a atacat faptul că instanţa trebuia să se pronunţe cu privire la starea de arest a inculpaţilor la termenul din 19 ianuarie.

"Excepţia privind încetarea de drept a măsurii arestării preventive ridicată de apărătorii aleşi ai inculpaţilor nu este întemeiată şi pe care de consecinţă urmează să fie respinsă. Corespunde adevărului că prin încheierea din 5 ianuarie 2012 a Curţii de Apel Cluj s-a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive dispusă faţă de cei doi inculpaţi, în camera de consiliu, în procedura prevăzută de art.300/1 C.p.p. (...)Susţinerile apărătorilor aleşi ai inculpaţilor referitoare la împrejurarea că măsura arestării preventive ar fi încetat de drept, întrucât instanţa de fond trebuia să se pronunţe la termenul de judecată de 19 ianuarie 2012 cu privire la starea de arest, sunt neîntemeiate întrucât din data de 5 ianuarie 2012 şi până la data de 17 februarie 2012 nu a trecut un termen de 60 de zile, acesta împlinindu-se doar la data de 4 martie 2012", motivează judecătorul Vasile Goja.